Multi dintre noi doresc sa participe in programul WWFF. Unii de acasa ca "Vanatori", altii din locuri din parcuri sau rezervatii ca "Activatori"
In English you can read here: https://groups.google.com/group/euff/browse_thread/thread/c034ca83ffbd15be?hl=ro
In ambele cazuri ne dorim sa realizam legaturi cat mai multe.
Pentru "Vanatori" mi-as permite cateva sfaturi:
- Nu chemati pana nu auziti statia care va intereseaza
- Nu repetati mai mult de 1-2 ori indicativul propriu, lasati pauze de ascultare sa vedeti daca nu a raspuns altcuiva
- Daca va raspuns dati-i controlul si multumiti. Formulele de politete sunt frumoase, dar ganditi-va ca mai asteapta "tz" statii care il doresc
- Daca se apeleaza la sistemul pe cifre aveti rabdare pana vine cifra din indicativul vostru
- Exista "big" gun si "small" pistolet. De obicei primii trec peste toti si toate. Din pacate nu ii putem scoate din banda, asa ca aveti rabdare.
Pentru "Activatori" :
Când se pleacã într-o DXpeditie, indiferent de locatie, principalul scop este de a realiza cât mai multe legãturi pentru a satisface cererea existentã. Pentru a realiza acest lucru este necesar sã folosim la maximul timpul avut la dispozitþie. Cum putem realiza acest lucru?
1. Instalarea si strângerea echipamentului.
Pentru a nu pierde timpul cu instalarea statiei este de dorit ca înainte de plecare sã se facã o asamblare a statiei într-un alt loc, de preferat cam în conditiile în care vom ajunge. Trebuie sã avem la dispozitie toate piesele si cabluri de interconectare. Antena trebuie si ea testatã. Apoi totul se împacheteazã având grije sã nu uitãm nimic. De obicei necazurile apar când am uitat "ceva" acasã fãrã de care restul nu functioneazã. Nu uitati sã vã acomodati cu sistemul de evidentã a legãturilor si cuplarea calculatorului la statie (dacã folositi; este recomandat un laptop). Sã sperãm cã pânã aici totul a mers. Ajungem la locul de destinatie. Aici scoatem cu grije totul din mijlocul de transport si începem instalarea. Dacã suntem mai multi ne putem împãrti sarcinile. De obicei se începe cu antena. Uneori se ajunge pe înserat si lucrul afarã pe întuneric nu e plãcut. Dupã ce antena este instalatã vom fi atenti sã nu se încarce electrostatic si sã ne dea o împunsãtura! E periculoasã rãu. De asemenea va trebui sã avem grije sã nu atingem la montare sârme prin care circulã tensiune la diferite voltaje. Montãm, interconectãm elementele statiei, o legãm la o prizã de împãmântare, punem antena si deabea acum pornim alimentarea ei. Facem primele verificãri pentru a ne convinge cã functioneazã asa cum am mai probat-o! Deci suntem gata de lucru... La strângere vom împacheta cu grije tot ceea ce am adus astfel ca si la o nouã ocazie totul sã fie în regulã. E de preferat ca aceste lucrãri sã se facã pe luminã!
2. Pentru a nu pierde timpul legãturile trebuie sã fie scurte, limitate la strictul necesar.
Oricare participant intr-0 DXpeditie trebuie sa fie constient ca tot ceea ce face este in folosul celor care il vor chema. Va trebui sa fie astfel pregatit sa asigure comunicatii la distante mari, dar si la distante scurte. Adica sa lucreze si in benzile de sus, dar sa asigure si legaturi in benzile de jos. Acest lucru se poate realiza asigurand cel putin o zi de lucru(~24 de ore). si cu antene corespunzatoare. Vom evita lucrul numai cu statii din propria tara sau lucrul intr-o singura banda!
Va trebui sã avem dexteritatea de a umbla concomitent la mai multe obiecte. Calculatorul sau hârtia pe care vom scrie logul, statia care trebuie urmãritã permanent
În telegrafie este bine de a lucra asistat de calculator. În acest scop vom seta tastele F1-F8 cu mesaje gata pregãtite. În paralel este bine sã avem si un manipulator pentru interventii. De exemplu:
F1: CQ YP1WFF ( up )
F2:UCall 599 (indicativ receptionat si control!)
F3: tu (up)
F4: TU YP1WFF (up)
F5: YP1WFF
F6: QSL via YO5OED
F7: YOFF 020
F8: QRZ
Dacã mai sunt si alte taste disponibile se pot adauga si alte mesaje prestabilite.
Cum ar trebui sã decurgã actiunea? Se apasã tasta F1(sau se transmite echivalentul ei la manipulator). La primul apel mai mult ca sigur nu se va genera pileup. Dar se repetã chemarea pânã când avem un rãspuns. De obicei cel care cheamã îsi dã indicativul propriu. Odatã, la nevoie se mai repetã, pânã observãm cã ne rãspunde nouã sau la altcineva. În acest moment, dupã ce am întrodus indicativul în calculator se apasã tasta F2. Corespondentul îsi va auzii indicativul si va rãspunde cu TU 599. Dacã am receptionat rãspunsul, atunci avem douã variante. Primul, atunci când încã nu este încã înghesuialã cu tasta F4. În cazul în care am auzit mai multe statii care au chemat se rãspunde cu tasta F3. Dacã sunt alte chemãri se repeta procedura. În situatia cã nu mai auzim nici o chemare se pleacã cu tasta F1 din nou. Dacã am reusit sã preluãm numai o parte din indicativ se va rãspunde, de exemplu 2DC 599. Corespondentul care îsi recunoaste partea de indicativ va reveni insistând prin repetarea indicativului, apoi va da controlul . Din când în când la procedura cu tasta F3 se va mai trece si pe tasta F4 pentru a face cunoscut indicativul propriu, dar având grije sã nu depãsim durata a 3-4 minute fãrã a-l anunta.
Este de dorit sã existe posibilitatea de a ne anunta pe DX cluster. Numeroase statii urmãresc ce se întâmplã în bandã pe DX cluster si când este anuntat ceva care îi întereseazã ies pe frecventã. Dacã se doreste a se lucra decalat (split) atunci se va anunta permanent acest lucru (vezi adãugirea din paranteze). Dacã nu se specificã cu cât “up”, atunci uzual este cu 1 kHz mai sus. Când se doreste mai mult se adaugã “up 3” sau cât se vrea. Când se lucreazã “split” transceiverul se va seta astfel ca pe emisie VFO B sã fie fix, iar VFO A sã permitã cãutarea la receptie în jurul frecventei cerute. Dece se lucreazã decalat (split)? În conditiile în care semnalul nostru nu este unul excesiv de penetrant este de dorit ca acolo unde noi transmitem frecventa sã fie liberã astfel ca sã se poatã receptiona ceea ce trasnmitem. Astfel statiile care ne vâneazã pot receptiona informatiile pe care le transmitem fãrã a fi deranjate de indisciplina statiilor care cheamã fãrã nici un discernãmânt. Se prefera, în CW cu minim 1 kHz decalat mai sus, iar in SSB cu minim 5 kHz. Acest ecart este dat de necesitatea de a scãpa de clicsuri sau spleterele acelora care cheamã. Mai ales a acelora care mai împing la “corectorul de propagare”! La solicitare de informatii se poate apasã tasta F5, F6 sau/si F7, F8 se poate folosi singur sau asociat cu F5
În fonie procedeul ar trebui sã fie aproape identic numai cã se folosesc cuvinte si numai uneori avem asistenta calculatorului, dar totusi se poate folosi cu succes. Aici va trebui ca înainte de plecare sã se verifice nivelele de la cele douã surse: microfonul si calculatorul astfel ca la receptie sã nu fie diferentã sesizabilã. Când "bãtaia" este mare e bine de a renuna la povesti. Acestea se pot spune si dupã ce ne întoarcem acasã
- Nu recomand sistemul pe cifre. Daca totusi il folositi luati cate 5-10 statii din fiecare cifra si apoi repetati ciclul.
Poate ati remarcat lipsa formulelor de salut, 73 sau 44 la WWFF. Ele sunt frumoase, dar într-un pileup unde asteaptã zeci de statii ele nu fac decât sã se consume timp si sã-i înnerveze pe cei care vor sã cheme. În anumite perioade conditiile de propagare se pot schimba brusc si avem sansa de a numai auzi statia vânatã!
Recomand folosirea unui laptop care permite tinerea logului în format electronic. E bine de a folosi si un stick de memorie pe care sã se facã un Backup, asa pentru orice eventualitate. Este tare neplãcut sã pierzi un log cu sute, mii de legãturi în care nu mai stii cine au fost corespondentii...
Sunt situatii când avem la dispozitie mai multe statii si am dorii sã le folosim simultan. Ne lovim însã de deranjarea reciprocã din cauza semnalelor consistente de la fiecare din echipamente. Este necesar sã luãm mãsurile necesare încã de acasã pentru a putea întroduce filtrele necesare astfel ca statiile sã nu se deranjeze reciproc. Metodele aplicabile trebuiesc stabilite pe situatiile concrete cu care se va lucra. De obicei se folosesc filtre care rejecteazã banda pe care lucreazã cealaltã staþie. Valabil la ambele statii. Probele trebuiesc fãcute cu grije si fiecare filtru sã fie usor identificabil. Cel mai simplu este folosirea unor segmente de l/4 din cablu coaxial tãiate astfel ca sã opreascã frecventa statiei din apropriere care se va lega la o cuplã “T”. Lungimea este influentatã de dielectricul cablului. Verificati indicele de corectie. Fiecare statie va folosi un cablu care taie semnalul de la cealaltã statie. Astfel dacã una din statþii emite in 40m, iar cealalta în 17m, prima va avea un cablu ce rejecteazã semnalele din 17m, iar cealaltã semnalele din 40m. Dacã se schimbã banda se va conecta alt cablu corespunzãtor benzii folosite. Pentru a functiona aceste cabluri trebuie sã fie tãiate pe frecventele pe care dorim a le atenua. La un capãt se va monta o mufã care sã se poatã conecta la cupla “T”, iar celãlalt capãt trebuie sã fie scurtcircuitat. Astfel finalizat se va mãsura pentru a vedea unde este rejectia maximã si prin tatonãri se va gãsi lungimea corectã. Odatã gãsitã dimensiunea pentru o bandã, pentru un tip de cablu coaxial, celelalte se pot determina din calcul matematic. Se va lãsa întotdeauna ceva în plus pentru reglajul final.
Încã odatã! Nu plecati pânã nu ati testat sistemul!
Dupã terminarea DXpeditiei se recomandã trimiterea logului în formatul cerut la cei interesati: LOTW, eQSL si in special la baza de date al WWFF. Cele pentru WWFF trec pe la YO3JW si trebuie sã fie în format ADIF.
El va fi trimis apoi in baza de date al WWFF. si Enzolog
Fisierele ADIF vor fi denumite astfel
YOxAAA-p XXX 01.01.2011.adi
unde
YOxAAA-p este indicativul folosit in zona protejata
XXX este numarul de referinta fara YOFF
01.01.2011 este data activarii(daca sunt mai multe zile, se trece prima zi)
.adi este extensia de la fisierul tip ADIF
Se va avea grije ca sã existe un QSL pentru cei care doresc confirmãri în formã palpabilã.
Ceea ce am prezentat sunt în ideea cã cineva se duce pentru a realiza cât mai multe legãturi! Dacã plecãm chititi sã ne distrãm la o bere si un grãtar atunci se poate aplica orice metodologie......., dar atunci mai bine sã rãmânem la aceste produse....
Cele de mai sus sunt orientative si sunt un punct de plecare care se va perfectiona cu fiecare experientã.
Succes ! Pit , YO3JW
Recomand cu tarie a se vedea si CODUL DE COMPORTAMENT AL DX-MANULUI la http://dx-code.org/romanian.htm
Pentru cei care au calculator si nu au un program de lucru recomand
http://www.ucxlog.org/
-
In English you can read here: https://groups.google.com/group/euff/browse_thread/thread/c034ca83ffbd15be?hl=ro
In ambele cazuri ne dorim sa realizam legaturi cat mai multe.
Pentru "Vanatori" mi-as permite cateva sfaturi:
- Nu chemati pana nu auziti statia care va intereseaza
- Nu repetati mai mult de 1-2 ori indicativul propriu, lasati pauze de ascultare sa vedeti daca nu a raspuns altcuiva
- Daca va raspuns dati-i controlul si multumiti. Formulele de politete sunt frumoase, dar ganditi-va ca mai asteapta "tz" statii care il doresc
- Daca se apeleaza la sistemul pe cifre aveti rabdare pana vine cifra din indicativul vostru
- Exista "big" gun si "small" pistolet. De obicei primii trec peste toti si toate. Din pacate nu ii putem scoate din banda, asa ca aveti rabdare.
Pentru "Activatori" :
Când se pleacã într-o DXpeditie, indiferent de locatie, principalul scop este de a realiza cât mai multe legãturi pentru a satisface cererea existentã. Pentru a realiza acest lucru este necesar sã folosim la maximul timpul avut la dispozitþie. Cum putem realiza acest lucru?
1. Instalarea si strângerea echipamentului.
Pentru a nu pierde timpul cu instalarea statiei este de dorit ca înainte de plecare sã se facã o asamblare a statiei într-un alt loc, de preferat cam în conditiile în care vom ajunge. Trebuie sã avem la dispozitie toate piesele si cabluri de interconectare. Antena trebuie si ea testatã. Apoi totul se împacheteazã având grije sã nu uitãm nimic. De obicei necazurile apar când am uitat "ceva" acasã fãrã de care restul nu functioneazã. Nu uitati sã vã acomodati cu sistemul de evidentã a legãturilor si cuplarea calculatorului la statie (dacã folositi; este recomandat un laptop). Sã sperãm cã pânã aici totul a mers. Ajungem la locul de destinatie. Aici scoatem cu grije totul din mijlocul de transport si începem instalarea. Dacã suntem mai multi ne putem împãrti sarcinile. De obicei se începe cu antena. Uneori se ajunge pe înserat si lucrul afarã pe întuneric nu e plãcut. Dupã ce antena este instalatã vom fi atenti sã nu se încarce electrostatic si sã ne dea o împunsãtura! E periculoasã rãu. De asemenea va trebui sã avem grije sã nu atingem la montare sârme prin care circulã tensiune la diferite voltaje. Montãm, interconectãm elementele statiei, o legãm la o prizã de împãmântare, punem antena si deabea acum pornim alimentarea ei. Facem primele verificãri pentru a ne convinge cã functioneazã asa cum am mai probat-o! Deci suntem gata de lucru... La strângere vom împacheta cu grije tot ceea ce am adus astfel ca si la o nouã ocazie totul sã fie în regulã. E de preferat ca aceste lucrãri sã se facã pe luminã!
2. Pentru a nu pierde timpul legãturile trebuie sã fie scurte, limitate la strictul necesar.
Oricare participant intr-0 DXpeditie trebuie sa fie constient ca tot ceea ce face este in folosul celor care il vor chema. Va trebui sa fie astfel pregatit sa asigure comunicatii la distante mari, dar si la distante scurte. Adica sa lucreze si in benzile de sus, dar sa asigure si legaturi in benzile de jos. Acest lucru se poate realiza asigurand cel putin o zi de lucru(~24 de ore). si cu antene corespunzatoare. Vom evita lucrul numai cu statii din propria tara sau lucrul intr-o singura banda!
Va trebui sã avem dexteritatea de a umbla concomitent la mai multe obiecte. Calculatorul sau hârtia pe care vom scrie logul, statia care trebuie urmãritã permanent
În telegrafie este bine de a lucra asistat de calculator. În acest scop vom seta tastele F1-F8 cu mesaje gata pregãtite. În paralel este bine sã avem si un manipulator pentru interventii. De exemplu:
F1: CQ YP1WFF ( up )
F2:
F3: tu (up)
F4: TU YP1WFF (up)
F5: YP1WFF
F6: QSL via YO5OED
F7: YOFF 020
F8: QRZ
Dacã mai sunt si alte taste disponibile se pot adauga si alte mesaje prestabilite.
Cum ar trebui sã decurgã actiunea? Se apasã tasta F1(sau se transmite echivalentul ei la manipulator). La primul apel mai mult ca sigur nu se va genera pileup. Dar se repetã chemarea pânã când avem un rãspuns. De obicei cel care cheamã îsi dã indicativul propriu
Este de dorit sã existe posibilitatea de a ne anunta pe DX cluster. Numeroase statii urmãresc ce se întâmplã în bandã pe DX cluster si când este anuntat ceva care îi întereseazã ies pe frecventã. Dacã se doreste a se lucra decalat (split) atunci se va anunta permanent acest lucru (vezi adãugirea din paranteze). Dacã nu se specificã cu cât “up”, atunci uzual este cu 1 kHz mai sus. Când se doreste mai mult se adaugã “up 3” sau cât se vrea. Când se lucreazã “split” transceiverul se va seta astfel ca pe emisie VFO B sã fie fix, iar VFO A sã permitã cãutarea la receptie în jurul frecventei cerute. Dece se lucreazã decalat (split)? În conditiile în care semnalul nostru nu este unul excesiv de penetrant este de dorit ca acolo unde noi transmitem frecventa sã fie liberã astfel ca sã se poatã receptiona ceea ce trasnmitem. Astfel statiile care ne vâneazã pot receptiona informatiile pe care le transmitem fãrã a fi deranjate de indisciplina statiilor care cheamã fãrã nici un discernãmânt. Se prefera, în CW cu minim 1 kHz decalat mai sus, iar in SSB cu minim 5 kHz. Acest ecart este dat de necesitatea de a scãpa de clicsuri sau spleterele acelora care cheamã. Mai ales a acelora care mai împing la “corectorul de propagare”! La solicitare de informatii se poate apasã tasta F5, F6 sau/si F7, F8 se poate folosi singur sau asociat cu F5
În fonie procedeul ar trebui sã fie aproape identic numai cã se folosesc cuvinte si numai uneori avem asistenta calculatorului, dar totusi se poate folosi cu succes. Aici va trebui ca înainte de plecare sã se verifice nivelele de la cele douã surse: microfonul si calculatorul astfel ca la receptie sã nu fie diferentã sesizabilã. Când "bãtaia" este mare e bine de a renuna la povesti. Acestea se pot spune si dupã ce ne întoarcem acasã
- Nu recomand sistemul pe cifre. Daca totusi il folositi luati cate 5-10 statii din fiecare cifra si apoi repetati ciclul.
Poate ati remarcat lipsa formulelor de salut, 73 sau 44 la WWFF. Ele sunt frumoase, dar într-un pileup unde asteaptã zeci de statii ele nu fac decât sã se consume timp si sã-i înnerveze pe cei care vor sã cheme. În anumite perioade conditiile de propagare se pot schimba brusc si avem sansa de a numai auzi statia vânatã!
Recomand folosirea unui laptop care permite tinerea logului în format electronic. E bine de a folosi si un stick de memorie pe care sã se facã un Backup, asa pentru orice eventualitate. Este tare neplãcut sã pierzi un log cu sute, mii de legãturi în care nu mai stii cine au fost corespondentii...
Sunt situatii când avem la dispozitie mai multe statii si am dorii sã le folosim simultan. Ne lovim însã de deranjarea reciprocã din cauza semnalelor consistente de la fiecare din echipamente. Este necesar sã luãm mãsurile necesare încã de acasã pentru a putea întroduce filtrele necesare astfel ca statiile sã nu se deranjeze reciproc. Metodele aplicabile trebuiesc stabilite pe situatiile concrete cu care se va lucra. De obicei se folosesc filtre care rejecteazã banda pe care lucreazã cealaltã staþie. Valabil la ambele statii. Probele trebuiesc fãcute cu grije si fiecare filtru sã fie usor identificabil. Cel mai simplu este folosirea unor segmente de l/4 din cablu coaxial tãiate astfel ca sã opreascã frecventa statiei din apropriere care se va lega la o cuplã “T”. Lungimea este influentatã de dielectricul cablului. Verificati indicele de corectie. Fiecare statie va folosi un cablu care taie semnalul de la cealaltã statie. Astfel dacã una din statþii emite in 40m, iar cealalta în 17m, prima va avea un cablu ce rejecteazã semnalele din 17m, iar cealaltã semnalele din 40m. Dacã se schimbã banda se va conecta alt cablu corespunzãtor benzii folosite. Pentru a functiona aceste cabluri trebuie sã fie tãiate pe frecventele pe care dorim a le atenua. La un capãt se va monta o mufã care sã se poatã conecta la cupla “T”, iar celãlalt capãt trebuie sã fie scurtcircuitat. Astfel finalizat se va mãsura pentru a vedea unde este rejectia maximã si prin tatonãri se va gãsi lungimea corectã. Odatã gãsitã dimensiunea pentru o bandã, pentru un tip de cablu coaxial, celelalte se pot determina din calcul matematic. Se va lãsa întotdeauna ceva în plus pentru reglajul final.
Încã odatã! Nu plecati pânã nu ati testat sistemul!
Dupã terminarea DXpeditiei se recomandã trimiterea logului în formatul cerut la cei interesati: LOTW, eQSL si in special la baza de date al WWFF. Cele pentru WWFF trec pe la YO3JW si trebuie sã fie în format ADIF.
El va fi trimis apoi in baza de date al WWFF. si Enzolog
Fisierele ADIF vor fi denumite astfel
YOxAAA-p XXX 01.01.2011.adi
unde
YOxAAA-p este indicativul folosit in zona protejata
XXX este numarul de referinta fara YOFF
01.01.2011 este data activarii(daca sunt mai multe zile, se trece prima zi)
.adi este extensia de la fisierul tip ADIF
Se va avea grije ca sã existe un QSL pentru cei care doresc confirmãri în formã palpabilã.
Ceea ce am prezentat sunt în ideea cã cineva se duce pentru a realiza cât mai multe legãturi! Dacã plecãm chititi sã ne distrãm la o bere si un grãtar atunci se poate aplica orice metodologie......., dar atunci mai bine sã rãmânem la aceste produse....
Cele de mai sus sunt orientative si sunt un punct de plecare care se va perfectiona cu fiecare experientã.
Succes ! Pit , YO3JW
Recomand cu tarie a se vedea si CODUL DE COMPORTAMENT AL DX-MANULUI la http://dx-code.org/romanian.htm
Pentru cei care au calculator si nu au un program de lucru recomand
http://www.ucxlog.org/
-
Postări
